M-am gândit cum ar arăta România cu un asemenea om care prin comportamentul ei ( sic ! ) devine aproape o abstracție de slujire. Este slujirea.
Serios vorbind, e dreptul lui Liiceanu Gabriel sa aiba propriile-i opinii politice, chiar daca rizibile spre vag mistico-aiuristice atunci cand o transforma pe Kovesi in personificarea „slujirii”. De aici la „mare preoteasa la catedrala anticoruptiei” ar mai fi doar un pas. Despre o coabitare intre o Kovesi-presedinte si PSD nu cred ca are sens sa mai discutam, ar divaga despre absurd
Totusi ar fi bine ca fostul admirator al lui Basescu sa incerce sa isi aduca aminte cate dosare penale si condamnari are famiglia fostului sau idol ( plus parasutista gravida din Costa Rica ) si de cate ori a luat pozitie de-a lungul deceniului 2004-2014 fata de cei doi.
Altfel, am mai spus-o : nu Ceausescu ii obliga pe intelectuali sa-i compuna ode, pur si simplu i le dedicau de placere…
Liiceanu e bântuit de o acută nevoie de pupincurism, pe care nu mai are asupra cui o exercita de la plecarea Mofetului lui de la Cotroceni
E vorba despre lipsa unui gust pe limba …