Facandu-i-se probabil foame pe terasa unde chelnerii sunt bibliotecari, filosoful-portofel nationale s-a gandit sa dea in judecata Academia care i l-ar fi furat pe Cioran
- Editura Humanitas condusă de Gabriel Liiceanu a dat în judecată Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă care îşi desfăşoară activitatea sub auspiciile Academiei Române si e condusa de academicianul Eugen Simion, pentru că a publicat opera scrisă în limba română de Emil Cioran ( full story )
Comunicate si acuze reciproce, tot tacamul mahalalei dambovitene. Liiceanul zice ca academicienii traiesc din impozitele lui, ei ii raspund ca e nu e decat un editor lacom.
Sincer nu ma mira ce face Liiceanu. Omul se plictiseste , nu mai poate deschide televizorul ( decat la B1TV ) fiindca ii e rau, dar intre doua cacofonii, ne dezvaluie cum va fi Judecata de Apoi
- „ Eu nu înțeleg cum jurnaliștii au posibilitatea să îngurgiteze atâta urât (…) Adică ce au făcut ziarele și posturile tv de-a lungul anilor este o treabă care la Judecata de Apoi se va termina urât de tot”
No comment.
Politica ta 
Facticitate, aporie morală, contingenţe, „and so on”, chestii de astea subţiri …
Problema nu e cu ingurgitatul ci, mai ales – ceea ce e valabil in mod special pentru el la Judecata de Apoi – cu regurgitatul.
In fond, cine e Liiceanu???
Limbiceanu ! 😆
ei, totusi…
Omul are digestia fină şi s-ar putea să vomite pe cei care-l bagă în seamă. E fragil de pe vremea când era dat cu capul de calorifer… stai, nu, ăsta era Gheorghe Ursu, pe când Liiceanu şi Pleşu erau la bursă şi înghiţea wursti filosofici pe la Tubingen, adică pe când Liiceanu îşi abadona soţia care abia născuse şi-şi lua câmpii filosofici în cap. Era perioada în care Gellu Naum căuta bani pe jos, iar Marino abia primise dreptul de semnătură… dar stai că pe Marino cei doi filosofi ai marinelului l-au făcut de cacao tocmai când savantul de la Cluj era pe patul de moarte. Liiceanu şi Pleşu i-au publicat într-o fiţuică imundă dedicaţiile date pe vremea comuniştilor când trebuia să te prefaci că le respecţi pe matracucele alea de la COnsiliul Culturii ca să mai scoţi vreo carte ever. N-au publicat, în schimb, angajamentul lu madam Catrinel la DIE şi nici jalnicele scrisori ale lui Pleşu către Ceauşescu… Oamenii aceştia, alături de clonele lor mai tinere şi mai de succes telegenic, îşi imaginează că dacă au în sacoşă o carte de Heidegger sunt chiar filosofi şi trebuie să întâmpinăm cu spinarea frântă. Nu e suficient să rosteşti citate din dicţionarul filosofic pentru a deveni moral. De aceea e de mirare că mai sunt unii care se uită în gura ăstora, când ei ar trebui să ne spună în primul rând cine era turnător din grupul de la Păltiniş ( poate omul care şi-a publicat jurnalul) şi cum au ajuns ei să facă studii în alte ţări într-o perioadă în care intelectualii înfundau puşcăriile sau berăriile.
Dar cum vine faza, pentru colaborationism se da dispensa la Judecata de Apoi, de lui nu ii e frica?
O fi vorbit deja cu Sf Petru
aia despre jurnalisti a spus-o intr-o emisiune in care citea dupa notite raspunsurile la intrebarile lui Cristoiu ( http://www.cotidianul.ro/gabriel-liiceanu-a-citit-dupa-notite-raspunsurile-la-intrebarile-lui-ion-cristoiu-218684/ ). just sayin’
Really ?!? 😀