„Marea ciolaniada” a U.S.L. sau incinerarea ipocriziei

Imi spunea o amica, vadit jenata cu toate ca n-ar fi avut motive, ca a acceptat o oferta intr-un minister dupa ani de zile de relatie profesionala   cu/pentru titulara portofoliului. O oferta pe un post pentru care e super-calificata, fireste, si totusi :  „Bai , ce o sa zica lumea ?”
Asta mi-a adus aminte titlurile „Incepe marea ciolaniada a USL” etc. ( In fond, ce sa scrie si Andronic ? Despre harababura dintr-un P.D. in care deja se injura cu toti ? )
In primul rand e foarte normal sa inceapa epurarea non-valorilor de prin ministere . Ajuns intr-un post important de decizie, prima ta grija ar trebui sa fie sa-ti faci o echipa de incredere . Cu cine ? Cu persoane cunoscute, fireste
Dar intr-o tara in care in 22 de ani si cu deosebire in ultimii 3-4, s-au umplut ministerele de rude, amante, iubiti si , mai presus de orice, de habarnisti, cum sa faci schimbarea ? Sa  pastrezi valorile lui Boc la Guvern, soferul, amanta, neamurile din Cluj si asa mai departe ? Doar sa fii nebun.
Alta e problema. Adu-ti oamenii tai dar sa fie specialisti,  nu aduce stomatologi in Ministerul de Finante sau strippere la Mediu
Altfel, e degeaba sau o dam in cunoscuta ipocrizie nationala gen:  ” Vai cum l-au sfasiat hienele pe Sergiu Nicolaescu, saracul !”
Dupa care umpli prima pagina cu „incinerare” -quality.